(P) Ce este angiografia, când se recomandă și ce boli poate identifica?

Angiografia este o procedură imagistică prin care medicul vizualizează vasele de sânge cu ajutorul unei substanțe de contrast și al imaginilor radiologice. Substanța de contrast este un lichid special care face ca arterele sau venele să devină vizibile pe ecran. Fără acest contrast, vasele nu s-ar vedea clar la radiografie. Pentru a administra contrastul, medicul introduce un tub foarte subțire, numit cateter, într-o arteră – de obicei la nivelul încheieturii mâinii sau în zona inghinală.

Cateterul avansează până în zona care trebuie analizată. Apoi, medicul injectează contrastul și realizează imagini în timp real. Aceste imagini arată dacă sângele circulă normal sau dacă există îngustări ori blocaje. Deși implică introducerea unui cateter, angiografia nu este o operație clasică. Procedura se desfășoară într-o sală specializată, sub anestezie locală, iar în majoritatea cazurilor nu necesită spitalizare îndelungată.

Tipuri principale de angiografie

Medicul alege tipul de angiografie în funcție de zona investigată:

• angiografia coronariană – analizează arterele care hrănesc inima; este utilizată frecvent în evaluarea durerii toracice sau a infarctului;
• angiografia cerebrală – examinează vasele de sânge din creier; ajută la identificarea anevrismelor sau a îngustărilor arteriale;
• angiografia membrelor inferioare – evaluează circulația la nivelul picioarelor, mai ales dacă apar dureri la mers;
• angiografia renală – verifică arterele rinichilor, în special la persoane cu tensiune greu de controlat;
• angiografia pulmonară – investighează vasele din plămâni, în cazuri selectate.

👉 Programează-te pentru o angiografie în București la Memorial Romania. 

Cum se desfășoară angiografia, pas cu pas?

În majoritatea cazurilor, procedura urmează câțiva pași clari:

• evaluarea înainte de procedură – medicul îți recomandă analize de sânge pentru a verifica funcția rinichilor și coagularea; îți explică ce medicamente trebuie ajustate temporar;
• pregătirea în ziua investigației – de obicei, nu mănânci cu 6–8 ore înainte; personalul medical îți explică fiecare etapă și îți răspunde la întrebări;
• anestezia locală – medicul amorțește zona unde introduce cateterul; vei simți doar o înțepătură scurtă;
• introducerea cateterului și injectarea contrastului – poți simți o senzație de căldură în corp pentru câteva secunde; este o reacție normală;
• realizarea imaginilor – procedura durează, în medie, 20–30 de minute pentru partea diagnostică; dacă medicul tratează o îngustare în același timp, poate dura mai mult;
• monitorizarea după procedură – rămâi sub supraveghere câteva ore, pentru a preveni sângerarea la locul de acces.

Când se recomandă angiografia?

Medicul nu indică angiografia la întâmplare. El ia această decizie după ce analizează simptomele tale, istoricul medical și rezultatele altor teste, cum ar fi electrocardiograma, ecografia cardiacă sau tomografia.

Situații frecvente în cardiologie

Angiografia coronariană este recomandată în special dacă:

• ai durere toracică la efort, care cedează în repaus;
• testele anterioare sugerează o îngustare a arterelor inimii;
• ai suferit un infarct și este necesară identificarea rapidă a arterei blocate;
• simptomele persistă în ciuda tratamentului medicamentos.

Indicații în neurologie

Angiografia cerebrală poate fi recomandată dacă:

• ai avut un accident vascular cerebral;
• medicul suspectează un anevrism (o dilatare anormală a unei artere);
• apar simptome precum amorțeală bruscă, tulburări de vorbire sau pierderea echilibrului.

Probleme de circulație la nivelul membrelor

Dacă te oprești frecvent din mers din cauza durerii în gambe, iar durerea dispare la repaus, medicul poate suspecta boală arterială periferică. În acest caz, angiografia arată cât de îngustate sunt arterele picioarelor și dacă este nevoie de intervenție.

Ce boli poate identifica angiografia?

Prin vizualizarea directă a vaselor, angiografia oferă informații precise despre mai multe afecțiuni.

1. Boala arterială coronariană

Aceasta apare atunci când arterele inimii se îngustează din cauza depunerilor de grăsimi pe pereții lor. Angiografia arată:

• localizarea îngustării;
• procentul aproximativ de blocaj;
• numărul arterelor afectate.

2. Stenoze vasculare

Stenoza înseamnă îngustarea unui vas de sânge. Poate apărea la nivelul arterelor carotide (care duc sânge la creier), al arterelor renale sau al arterelor membrelor. Angiografia măsoară severitatea stenozei și ajută la prevenirea complicațiilor.

3. Anevrisme

Un anevrism reprezintă o dilatare anormală a peretelui unei artere. Cel mai frecvent, acestea apar la nivel cerebral sau aortic. Angiografia arată forma și dimensiunea anevrismului, informații necesare pentru stabilirea tratamentului.

4. Malformații vasculare

Unele persoane se nasc cu conexiuni anormale între artere și vene. Acestea pot provoca simptome neurologice sau alte probleme. Angiografia evidențiază structura acestor malformații și permite planificarea unei intervenții.

5. Trombi (cheaguri de sânge)

Dacă un cheag blochează un vas, angiografia îl poate identifica. În anumite situații, medicul poate interveni în aceeași ședință pentru a restabili circulația.

Angiografia este o investigație imagistică esențială pentru evaluarea directă a vaselor de sânge și identificarea rapidă a îngustărilor, blocajelor sau altor anomalii vasculare. Recomandată în funcție de simptome și rezultatele altor teste, procedura ajută medicul să stabilească un diagnostic precis și, uneori, să trateze problema în aceeași ședință. Prin rolul său atât diagnostic, cât și intervențional, angiografia contribuie semnificativ la prevenirea complicațiilor severe, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.

Disclaimer: Acest articol are un rol pur informativ și nu înlocuiește sub nicio formă sfatul avizat al medicului specialist. Dacă te confrunți cu manifestări posibil asociate acestei afecțiuni, programează-te pentru o investigație medicală amănunțită la Memorial România!

Surse: