Totuși, unele leziuni pot apărea atât după accidentări banale, cât și în urma suprasolicitării, mai ales dacă programul de efort nu se adaptează vârstei.
Ce este traumatologia sportivă la copii?
Traumatologia sportivă pediatrică se ocupă cu prevenirea, recunoașterea și tratamentul leziunilor care apar la copiii activi fizic, în urma activităților sportive sau a jocului. O leziune sportivă pediatrică se referă la orice accident apărut în timpul sportului, de exemplu o căzătură la fotbal, o entorsă la dans sau o inflamație la alergare intensă. De multe ori, intervenția rapidă și adaptată ajută la recuperarea completă și previne complicațiile.
De ce corpul copilului reacționează diferit la traumatisme sportive?
Sistemul osos al copiilor este în plină dezvoltare. Oasele cresc datorită cartilajelor de creștere, locuri sensibile la traumatisme, care pot influența modul în care osul se va dezvolta ulterior. O lovitură ușoară pentru un adult poate avea impact mai serios la un copil, cu potențial de a afecta creșterea. De exemplu, un băiat care joacă baschet și suferă o entorsă de gleznă riscă nu doar dureri la mers, ci și o posibilă afectare a cartilajului de creștere de la gleznă.
Dacă o leziune rămâne nediagnosticată sau netratată, pot apărea deformări sau limitări de mișcare la nivelul articulației. Specialiștii recomandă evaluarea promptă și tratamentul adecvat pentru orice accidentare care nu se ameliorează într-un timp scurt.
Ce afecțiuni sportive tratăm cel mai frecvent la copii?
La Centrokinetic, întâlnim diverse probleme legate de sport și mișcare la copii. Exemplele următoare ilustrează cele mai des întâlnite situații:
- Entorse și luxații: Un copil care sare la volei și aterizează greșit poate suferi o entorsă de gleznă. Luxațiile, deși mai rare, pot apărea la umăr sau cot, mai ales la sporturile de contact. Simptomele includ durere, dificultate de mișcare și uneori umflături la locul accidentarii.
- Fracturi adaptate vârstei: Copiii pot suferi fracturi care implică fie zona centrală a osului (fracturi diafizare), fie cartilajul de creștere (fracturi epifizare). De exemplu, un copil care cade de pe bicicletă și se lovește la încheietură poate prezenta o astfel de fractură, necesitând evaluare și imobilizare specială.
- Leziuni ale mușchilor și tendoanelor: Alergările rapide sau lipsa încălzirii corecte pot genera întinderi musculare sau inflamații ale tendoanelor. Un exemplu concret: un adolescent activ la atletism se poate confrunta cu tendinită datorită antrenamentului intens fără pauze suficiente.
- Sindroame provocate de suprasolicitare: Sindromul Osgood-Schlatter, întâlnit în special la copiii care joacă fotbal, provoacă dureri sub genunchi, mai ales la alergare sau sărituri. Un alt exemplu este sindromul de stres tibial, care se manifestă prin dureri la nivelul piciorului, deseori la copiii implicați în alergări frecvente.














