Zilele de vacanță din Costinești

Părinții abia puteau să-și ia concediu, amândoi odată, ca să putem merge la mare. Dar, cumva, reușeau mereu, deși erau vremurile acelea în care totul părea foarte greu.
Costinești era locul în care ajungeam cel mai des. Pe atunci se spunea că este stațiunea tineretului.
Eram la școala în acea perioadă și abia așteptam să ajung la mare, ca să joc fotbal pe plajă, să sparg valurile aruncându-mă pe spate, să mănânc pizza de lânga obelisc și porumb pe plajă, să văd fete în costum de baie.
Dar, începând cu o anume vacanță, altceva mă făcea să mă gândesc că vreau să mă reîntorc la mare. Erau serile în care mergeam la terasa Forum și, ulterior, la cea de lângă.