Scurt istoric
Istoria machiajului e fascinantă, așa că vom trece în revistă principalele borne ale evoluției sale.
Chiar dacă știința este avansată, cercetătorii nu au aflat încă unde a apărut machiajul, ce știm sigur e că fiecare cultură a dezvoltat tehnici și practici specifie modului de înțelegere a lumii.
În Egiptul Antic, spre exemplu, machiajul era folosit atât de femei, cât și de bărbați și marca statutul social: membrii importanți ai scoietății și faraonul își desenau codițe la ochi pentru a se distinge de restul oamenilor, iar concubinele faraonului trebuiau să își pudreze tot corpul pentru a nu fi atinse de nimeni altcineva.
În Grecia Antică femeile iubeau să folosească celebrele creionae pentru ochi, pe bază de cărbune, și practicau albirea pielii cu calcar pentru că tenul alb era consierat un standard pentru fumusețe.
Și în Roma Antică se folosea creionul dermatograf, femeile având o preferință și pentru farduri și rujul pentru buze și pentru obraji. De asemenea, își machiau sprâncenele cu pudră din aur, iar pentru a trata coșurile sau pistruii foloseau grăsime de crocodil.
În Marea Britanie era la mare căutare vopseaua albicioasă cu care doamnele curții și regina își acopereau fața pentru a ascunde ridurile și imperfecțiunile.
În Franța machiajul a fost dus la rang de artă: bărbații și femeile își fardau fața cu un fard alb și tot aici au luat naștere și parfumurile.
În secolul al XX-lea, odată cu emanciparea femeilor, și make-up-ul a căpătat altă simbolistică și s-a început dezvoltarea unor tehnici noi, evoluând până la formele și metodele pe care le cunoaștem astăzi.