Iată câteva idei:
Când un prieten/o prietenă vrea să ştie toate detaliile legate de, să zicem, întâlnirea pe care ai avut-o aseară, poţi să-i răspunzi cu o întrebare simplă, gen „Te-ai angajat la poliţie?”. Dacă o spui suficient de prietenos, veţi râde şi s-ar putea să înţeleagă mesajul sau să uite, pur şi simplu.
Dacă pleci fără să spui unde şi ce ai de gând să faci, iar amicul/amica te supune unui tir de întrebări, doar-doar îl/o inviţi cu tine, e cel mai bine să dai răspunsuri vagi. Mai ales dacă în mod clar nu vrei compania sa. Altfel, e posibil să ai o surpriză.
Dacă nici asta nu funcţionează, mai bine nu mai spune nimic, nici măcar vag, despre planurile tale. Eventual poţi să îi povesteşti după, dacă vrei.
Dacă mesajul verbal nu prea ajunge la destinaţie, foloseşte-l şi pe cel al corpului. Braţele încrucişate, o sprânceană ridicată, eventual o rotire enervată a ochilor poate să îl facă până la urmă să înţeleagă pe interlocutor că nu are şanse să scoată nimic de la tine.
Schimbă subiectul. De câte ori e nevoie. Dacă nici aşa nu merge, e bine să pui, totuşi, piciorul în prag, chiar dacă s-ar putea să se supere.
