Lora este la kilometri distanță de România, dar veștile triste circulă repede. Artista a aflat că profesorul care a încurajat-o să urmeze calea muzicii a decedat.

Lora este în Bali și speră ca zborul de pe 22 iulie să nu mai fie anulat și să ajungă în țară. Pe lângă această veste, Lora a aflat că unul dintre primii ei profesori care au îndemnat-o să își urmeze pasiunea pentru muzică a decedat. Artista a postat un mesaj emoționant pe rețelele sociale în care a lăsat să se vadă cât de afectată este.

”Aveam 7 ani și era prima zi de școală. Stăteam timidă în bancă, parcă ascunsă după buchetul imens de trandafiri pentru doamna învățătoare Pavel Alma. La un moment dat a intrat în clasă el. Cu o atitudine și o voce impunătoare a anunțat că urmează o testare rapidă a talentului muzical. Până a ajuns la banca mea mă făcusem și mai mică, de rușine. Văzusem la ceilalți ce trebuia să fac. Prima dată să repet cu exactitate bătăile lui cu pixul în bancă, apoi să reproduc un "la, la, laaa, la, la". Palmele îmi erau umede, ochii la fel, îmi țiuiau urechile și aș fi vrut să mă evapor, numai să nu mă vadă. M-a văzut. S-a uitat în ochii mei câteva secunde, care au părut minute, cu o expresie severă dar cumva zâmbitoare. Exact ca în poza asta. Și am bătut..și am cântat..și de atunci am fost solistă în corul școlii nr. 7 din Galați. Eram eu și fetele de gimnaziu. Au urmat concursuri, grupuri de fete, albume de colinde..el a convins-o pe mama să mă lase să cânt. Chiar a certat-o. A fost cel mai bun..strict, dur, când era vorba de muzică și cel mai amuzant când era vorba de distracție. Mulțumesc domnule profesor Cristian Arginteanu! Mulțumesc pentru primele tabere de muzică de la Năvodari, pentru încredere, pentru strictețe, pentru că nu m-ați lăsat să mă abat de la drumul meu la care dumneavoastră ați construit baza. Lacrimile nu-mi vor alina durerea și regretele, când promisiunea de a vă vizita.. a rămas încălcată. Adio domnule profesor. Nu vă voi uita niciodată. Condoleanțe familiei, școlii generale nr. 7 Galați, tuturor celor care l-au iubit și pe care i-a îndrumat. 🎶🖤😔

 

 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Aveam 7 ani și era prima zi de școală. Stăteam timidă în bancă, parcă ascunsă după buchetul imens de trandafiri pentru doamna învățătoare Pavel Alma. La un moment dat a intrat în clasă el. Cu o atitudine și o voce impunătoare a anunțat că urmează o testare rapidă a talentului muzical. Până a ajuns la banca mea mă făcusem și mai mică, de rușine. Văzusem la ceilalți ce trebuia să fac. Prima dată să repet cu exactitate bătăile lui cu pixul în bancă, apoi să reproduc un "la, la, laaa, la, la". Palmele îmi erau umede, ochii la fel, îmi țiuiau urechile și aș fi vrut să mă evapor, numai să nu mă vadă. M-a văzut. S-a uitat în ochii mei câteva secunde, care au părut minute, cu o expresie severă dar cumva zâmbitoare. Exact ca în poza asta. Și am bătut..și am cântat..și de atunci am fost solistă în corul școlii nr. 7 din Galați. Eram eu și fetele de gimnaziu. Au urmat concursuri, grupuri de fete, albume de colinde..el a convins-o pe mama să mă lase să cânt. Chiar a certat-o. A fost cel mai bun..strict, dur, când era vorba de muzică și cel mai amuzant când era vorba de distracție. Mulțumesc domnule profesor Cristian Arginteanu! Mulțumesc pentru primele tabere de muzică de la Năvodari, pentru încredere, pentru strictețe, pentru că nu m-ați lăsat să mă abat de la drumul meu la care dumneavoastră ați construit baza. Lacrimile nu-mi vor alina durerea și regretele, când promisiunea de a vă vizita.. a rămas încălcată. Adio domnule profesor. Nu vă voi uita niciodată. Condoleanțe familiei, școlii generale nr. 7 Galați, tuturor celor care l-au iubit și pe care i-a îndrumat. 🎶🖤😔

A post shared by LORA (@loraofficial) on