Egiptul antic
Călătoria noastră începe în Egiptul Antic, în jurul anului 3000 î.Hr., leagănul mitic și fantastic al civilizației egiptene. Această perioadă este marcată de misticism și de omniprezența divinului, în ceea ce privește un parfum. Într-adevăr, parfumierii din această perioadă nu erau alții decât preoții, care lucrau cu materii prime pentru a produce uleiuri parfumate, rășini, unguente, lichioruri și tămâie. Toate aceste esențe sunt apoi folosite în diverse culte divine. Unele preparate sunt arse în semn de omagiu adus zeilor, iar fumul parfumat care se degajă se înalță voluptuos spre ei. Un parfum este atunci un mijloc de comunicare cu divinitatea.
Alte preparate sunt folosite în ritualurile de îmbălsămare. Această practică constă în împiedicarea putrefacției trupului și în parfumarea acestuia: din interior, prin umplerea lui cu ierburi aromatice, și din exterior, prin acoperirea lui cu benzi și unguente. Prin această operațiune, egiptenii purificau trupurile celor decedați și le asigurau accesul în lumea de dincolo. O persoană „parfumată” este, așadar, un suflet care a dobândit un statut divin prin îmbălsămare. Deveniți maeștri în domeniul parfumurilor, egiptenii le-au exportat în toate țările antice.
Parfum în Evul Mediu
Continuăm călătoria noastră prin istoria parfumului până în Evul Mediu. Această perioadă a fost marcată de căderea Imperiului Roman de Vest în secolul al V-lea, care a adus cu sine căderea în dizgrație a parfumului în întreaga Europă. Cândva un obiect mistic care permitea comunicarea cu divinitatea, un parfum a căzut în dizgrație, iar utilizarea lui este acum interzisă, deoarece este considerat impur. Reputația sa a devenit sulfuroasă: a fost legat de seducție și, prin urmare, de rău, de credințele păgâne și chiar de vrăjitorie. Dar, în această perioadă, know-how-ul în parfumerie supraviețuiește în Orient. Alchimiștii au inventat distilarea alcoolului și au deschis calea către tehnicile moderne de parfumerie!
Un parfum care protejează și vindecă
La acea vreme, boala era asociată cu mirosul: ceea ce miroase urât te îmbolnăvește, iar o persoană bolnavă miroase urât. Atunci a apărut o nouă idee: ceea ce miroase bine ar ajuta la lupta împotriva bolii! Atunci a fost „inventată” aromaterapia, adică tratamentul cu ajutorul mirosurilor și al uleiurilor esențiale. Oamenii se tratau spălându-și corpul cu ape aromatice sau purtând cu ei mici difuzoare (pomandiere sau mere parfumate) pline cu ierburi aromatice.
Vremea exploratorilor
Să ne continuăm călătoria prin istoria parfumurilor: să ne îndreptăm spre epoca marilor exploratori! Magellan, Vasco de Gama, Cristofor Columb și mulți alții s-au aventurat pe tărâmuri îndepărtate. Ei au adus înapoi noi materii prime prețioase și parfumate. Au fost descoperite iasomia, chihlimbarul, vanilia și condimentele. Acestea oferă o multitudine de noi posibilități.