O persoană timidă nu este neapărat "sălbatică", încrezută sau autosuficientă, cum ar crede unii doar pentru că nu este foarte vorbăreață. Şi nici introvertită, pentru că unora chiar le plac oamenii, dar pur şi simplu nu ştiu cum să intre în vorbă cu ei. Aşa că preferă să stea cuminți într-un colț şi să aştepte să le treacă accesul de timiditate. Ceea ce oricum nu se prea întâmplă.

Iată 15 lucruri pe care doar persoanele excesiv de timide le pot înțelege.

Dacă stau tăcuți şi analizează pe toată lumea, nu înseamnă (neapărat) că judecă. Probabil doar caută o idee isteață pentru a intra în discuție.

Retrăiesc la infinit momente şi discuții care au avut deja loc, găsind de fiecare dată replici mai bune pe care ar fi putut să le dea.

Un dialog are loc mai întâi la nivel mental şi aproape niciodată nu se concretizează. Pentru că, pur şi simplu, nu au suficient curaj să deschidă gura.

Sunt îngroziți de ideea că nu vor spune ceva suficient de interesant sau de amuzant pentru cei din jur.

Urăsc să audă că par încrezuți doar pentru că nu sunt atât de vorbăreți ca alții.

Coşmarul lor cel mai mare este să intre într-o încăpere în care alții discută deja de minute bune.

Telefonul mobil este cel mai bun prieten al lor doar pentru că îi ajută să facă față acceselor de timiditate excesivă.

Plănuiesc minute bune un gest, iar când îl fac sfârşesc prin a se simți aiurea...

... şi foarte neconfortabil.

Le plac oamenii, doar că nu ştiu cum să o spună.

Nu vor spune niciodată unei persoane că sunt atraşi de ea.

Cea mai mare bucurie a lor este să fie băgați în seamă.

Se încurajează singuri în oglindă când se antrenează să fie ceva mai sociabili.

Urăsc interviurile de angajare.

Şi îi invidiază din suflet pe cei care nu sunt deloc timizi.